Definita cuvantului organ
orgán (orgáne), s. n. – 1. Mădular, parte a corpului. – 2. Orgă. – 3. Harfă, lăută. – Mr. organ. Mgr. ὄργανός, parțial prin intermediul sl. oruganu (Murnu 40). Sec. XVI, înv. cu ultimul sens, în cel de al doilea substituit în general de orgă, s. f., din fr. orgue. – Der. organic, adj., din fr. organique; organism, s. n., din fr. organisme; organist, s. m., din fr. organiste; organiza (var. înv. organisi), vb. din fr. organiser și anterior din ngr. ỏργανίζω (Gáldi 216); organizator (var. înv. organisitor), adj.; organizați(un)e, s. f., din fr. organisation; neorganizat, adj. (dezorganizat, fără organizare); dezorganiza, vb., din fr. désorganiser; reorganiza, vb. (a organiza din nou), din fr. reorganiser; anorganic (var. neorganic), adj., din fr. anorganique.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu organ
șodolán, șodoláne, s.n. (reg.) 1. șold la animale. 2. femur la animale. 3. bucată mare de carne (cu os). 4. (în expr.) ca șodolanul = solid, rezistent. Vezi definitia »
ROZACRUCIÁN, -Ă I. s. m. f. membru al unei confrerii de iluminați care exista în Germania în sec. XVII; complotist, conspirator. II. adj. referitor la rozacrucieni. (< fr. rosicrucien) Vezi definitia »
ARHILOCHIÁN adj. (Metr.; despre versuri) Care se grupează în strofe de structuri diferite în dactili sau în dactili și iambi. [Pron. -chi-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. archiloquien < gr. archilocheios]. Vezi definitia »
bîtlán (bîtláni), s. m. – 1. Stîrc cenușiu (Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardea garzetta). – 2. (Rar) Specie de rață sălbatică (Anas querquedula). Bg. batlan (DAR) sau mag. batla (Cihac). Pare foarte incertă ipoteza lui Philippide, 150, care se gîndește la *băltan, der. de la baltă. Vezi definitia »
(¿dicloretan sau diclorMetan? // metilen, nu metilenă ! – tavi) DICLORETÁN s.m. Clorură de metilenă, agent de extracție a grăsimilor, alcaloizilor, uleiurilor minerale și comestibile, cerurilor și parfumurilor. Vezi definitia »