CUBÍCULUM s. n. 1. cameră de culcare în casele romane. ◊ camera mortuară în galeriile catacombelor. 2. (în Imperiul Bizantin) cancelaria personală a împăratului. (< lat. cubiculum) Vezi definitia »

TEDÉUM s.n. Slujbă, serviciu divin care se oficiază în împrejurări solemne. [Pron. -de-um. / < lat., fr. Te Deum (laudamus)]. Vezi definitia »

BÚCIUM¹, buciume, s. n. Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung, făcut din coajă de tei, din lemn sau din metal și folosit în special de ciobani pentru chemări și semnale. [Var.: búcin s. n.] – Lat. bucinum. Vezi definitia »

CARBORÚNDUM s. n. carbură de siliciu, folosită ca abraziv. (< fr. carborundum) Vezi definitia »

AUTOCONSÚM s. n. folosire de către un producător pentru consumul propriu a produselor realizate de el însuși. (< it. autoconsumo) Vezi definitia »