Definita cuvantului strâmb
STRÂMB, -Ă, strâmbi, -e, adj., adv. I. Adj. 1. (Despre lucruri) Care prezintă neregularități sau abateri de la forma normală, dreaptă; diform. ♦ (Despre drumuri) Lipsit de aliniere, cotit, întortocheat. 2. Lăsat sau căzut într-o parte; aplecat, înclinat. ♦ (Despre oameni sau părți ale corpului lor) Încovoiat, îndoit, gârbovit; adus de șale; p. ext. deformat, pocit. 3. Fig. Nedrept, injust, incorect. ♦ Făcut pentru a înșela. II. Adv. 1. Cu spatele încovoiat sau cu corpul aplecat într-o parte, sucit. ◊ Expr. A sta (sau a ședea) strâmb și a judeca drept = a recunoaște adevărul. 2. Într-o parte, pieziș; p. ext. în neorânduială, dezordonat. ◊ Expr. A râde (sau a surâde, a zâmbi) strâmb = a râde (sau a surâde, a zâmbi) în silă, forțat, nesincer. A privi (sau a se uita) strâmb = a privi, a se uita urât, dușmănos. A călca strâmb = a avea o comportare incorectă, imorală. 3. În mod fals, mincinos, neadevărat.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strâmb
grumb, -ă, grumbi, -e, adj. (înv.) grosolan, necioplit, ordinar. Vezi definitia »
COULÓMB [CU-] s. m. unitate de măsură a sarcinii electrice, sarcina transportată de un curent continuu și constant de un amper pe secundă. (< fr. coulomb) Vezi definitia »
APLÓMB s. n. 1. (Livr.) Siguranță absolută sau îndrăzneală (adesea nejustificată) manifestate în comportarea cuiva. 2. Poziție și direcție a membrelor unor animale în raport cu pământul și cu planul median al corpului, care servește la alegerea animalelor în vederea selecției. – Din fr. aplomb. Vezi definitia »
DITIRÁMB s.m. Poem liric dedicat zeului Dionysos; (p. ext.) poem liric entuziast. ♦ (Fig.) Elogiu exagerat adus unei persoane. [Cf. fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dithyrambos]. Vezi definitia »
grumb (-bă), adj. – Grosolan, necioplit, vulgar. Sl. grąbŭ (Byhan 313; DAR), cf. bg., sb. grub. – Der. grumbav, s. m. (înv., calfă de proastă speță). Vezi definitia »