Definita cuvantului scânteietor
SCÂNTEIETÓR, -OÁRE, scânteietori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care scânteiază; strălucitor, sclipitor. ♦ Care pare că împrăștie scântei; viu, lucitor. ♦ Fig. Extrem de inteligent. [Pr.: -te-ie-] – Scânteia + suf. -ător.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scânteietor
BALADÓR s.m. (Franțuzism) Persoană căreia îi place mult să se plimbe, plimbăreț. ♦ Joker. // s.n. Sistem compus dintr-una sau din mai multe roți dințate, montate pe același arbore și deplasabile în lungul axei, care, angrenate cu alte roți fixate pe alți arbori, pot realiza diferite raporturi de transformare a vitezei. [Cf. fr. baladeur]. Vezi definitia »
(referitor la mese) imbelsugat,indestulator Vezi definitia »
zbuciumătór (rar) adj. m., pl. zbuciumătóri; f. sg. și pl. zbuciumătoáre Vezi definitia »
PRÍOR1 s.m. (Ist.) Titlul unui înalt magistrat în vechile orașe-republici italiene (Florența, Roma etc.). // adj.invar. (Rar) Cel dintâi (în timp sau la rând). [Pron. pri-or. / < it. priore, lat. prior]. Vezi definitia »
foișór (foișoáre), s. n.1. Turn. – 2. Mansardă, cameră amplasată în podul unei case. – 3. Chioșc, pavilion. – 4. Clopotniță separată de biserică. Mag. folyosó „coridor, galerie” (Cihac, II, 500; DAR). Este puțin probabilă der. pe care o propune Bogrea, Dacor., VI, 274, de la foaie, prin intermediul lui foiș „frunziș”. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z