SONÉT s.n. Poezie lirică cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri endecasilabice grupate în două catrene cu rima îmbrățișată și două terține cu rima liberă, ultimul vers cuprinzând ideea dezvoltată în poezie. [Cf. fr. sonnet, it. sonnetto]. Vezi definitia »

GÉMET, gemete, s. n. V. geamăt. Vezi definitia »

APOLOGÉT s. m. 1. cel care laudă cu un zel excesiv o persoană, o idee etc.; apologist. 2. autor de apologii (2). (< germ. Apologet) Vezi definitia »

BOSCHÉT, boschete, s. n. Grup de arbuști plantați pentru umbră sau pentru înfrumusețarea unui parc, a unei grădini etc. – Din fr. bosquet. Vezi definitia »

MISTACOCÉT, -Ă, mistacoceți, -te, adj., subst. 1. Adj., s. m. (Pește) fără dinți. 2. S. n. (La pl.) Specie de cetacee asemănătoare balenei; (și la sg.) animal din această specie. – Din fr. mystacocètes. Vezi definitia »