BIOACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la bioacustică. II. s. f. ramură a biofizicii care studiază sunetele emise de animale în diverse împrejurări. (< germ. Bioaqustik, engl. bioacustics) Vezi definitia »

NEESTÉTIC, -Ă, neestetici, -ce, adj. Care nu este estetic; inestetic, urât. – Ne- + estetic. Vezi definitia »

ESTRADÍSTIC, -Ă, estradistici, -ce, adj. Care aparține estradei (2), referitor la estradă (2), de estradă. – Estradă + suf. -istic. Vezi definitia »

crónic adj. – Care are evoluție lentă, cu caracter de durată. – Var. hronic (și der., înv.). Lat. chronicus (sec. XVIII). – Der. cronică, s. f., din lat. chronica, sec. XVII; cronicar, s. m.; cronicăresc, adj.; cronograf, s. f. (cronică, anale), din gr. χρονόγραφος (sec. XVII); cronologic, adj., din fr.; cronologie, s. f., din fr.; cronometru, s. n., din fr. Pentru der. înv., cf. Gáldi 196. Vezi definitia »

BÓRIC adj. (În sintagma) Acid boric = acid al borului¹, care se prezintă ca o pulbere albă, cristalină, fără miros, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab. – Din fr. borique. Vezi definitia »