NEFONDÁRE s. f. v. NETEMEINICIE. Lipsă de temeinicie; spec. viciu al unei hotărâri date de un organ de jurisdicție, care constă fie în greșita sau incompleta stabilire a faptelor, fie în lipsa de motivare, fie într-o motivare contradictorie sau în nefondarea ei pe un articol de lege. [DEX '98] Vezi definitia »

SUPRADEVELOPÁRE, supradevelopări, s. f. Acțiunea de a supradevelopa. – V. supradevelopa. Vezi definitia »

MEMORIZÁRE, memorizări, s. f. Acțiunea de a memoriza și rezultatul ei; memorizat. – V. memoriza. Vezi definitia »

DEMINÁRE, deminări, s. f. Acțiunea de a demina și rezultatul ei. – V. demina. Vezi definitia »

PRESURIZÁRE s.f. Acțiunea de a presuriza și rezultatul ei. [< presuriza]. Vezi definitia »