chichineáță, chichinéțe, s.f. (pop.) 1. lucru mic, neînsemnat, de nimic. 2. casă mică, întunecoasă, tupilată; bordei, bujdă, bojdeucă, bujdelă, cocioabă, chițimie. 3. opaiț. Vezi definitia »

CUÁRTICĂ s. f. (mat.) curbă de gradul patru. (< fr. quartique) Vezi definitia »

ACÁNTĂ s.f. 1. Plantă ierboasă cu frunze mari și cu flori albe sau trandafirii, grupate în formă de spic; talpa-ursului. 2. Ornament care imită frunza acestei plante, folosit la decorarea capitelului corintic și compozit. 3. Apofiza spinoasă a vertebrelor. [Var. acant s.m. / < fr. acanthe, cf. lat. acanthus < gr. akantha – spin]. Vezi definitia »

TMÉZĂ s. f. intercalare a unuia sau a mai multor cuvinte între elementele componente ale unui cuvânt compus. (< fr. tmèse) Vezi definitia »

NECROBIÓZĂ s. f. necroză locală a unei zone dintr-un țesut sau organ, inclusă în țesuturile vii. (< fr. nécrobiose) Vezi definitia »