Definita cuvantului sfinție
SFINȚÍE, sfinții, s. f. (În forma articulată și urmat de un adjectiv posesiv) Epitet sau titlu de respect care se dă clericilor, sfinților și (rar) lui Dumnezeu. – Sfânt + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sfinție
RESIGNÁȚIE s.f. (Rar) Resignare. [Gen. -iei, var. resignațiune s.f. / cf. fr. résignation, lat. resignatio]. Vezi definitia »
HÁTIE, hatii, s. f. (Reg.) Îngrămădire de nuiele, pietre, bolovani etc. executată pentru a amenaja cursul unei ape sau pentru a stăvili revărsarea ei. – Hat + suf. -ie. Vezi definitia »
IGNÍȚIE s.f. (Rar) Aprindere, ardere, combustie. [< fr. ignition]. Vezi definitia »
HERPETOLOGÍE s. f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul reptilelor. – Din fr. herpétologie. Vezi definitia »
solomíe s.f. (reg.) 1. clorură de amoniu; țipirig. 2. cositor. Vezi definitia »