SEMICONSOÁNĂ, semiconsoane, s. f. Sunet intermediar între vocală și consoană, cu însușiri comune amândurora; semiconsonantă; semivocală. – Din fr. semi-consonne. Vezi definitia »

CABÁLĂ s.f. 1. Doctrină teozofică iudaică, care, recurgând la o simbolică fantezistă a numerelor și literelor, înfățișa natura ca o emanație a divinității. ♦ (Rar) Practică mistică prin care se pretindea că se poate intra în legătură cu spiritele. V. magie, spiritism. 2. (Fig.) Uneltire, intrigă. [Cf. fr. cabale, germ. Kabale, ebr. qabbalah – tradiție]. Vezi definitia »

PELÁGRĂ s.f. Boală provocată de o alimentație insuficientă și lipsită de vitamine, care se manifestă prin inflamarea pielii, plăgi pe corp, vomitări, diaree și tulburări psihice. [< fr. pellagre, cf. lat. pellis – piele, gr. agra – apucare]. Vezi definitia »

STAȚIUNE MONTANĂ s.f. stațiune situată într-o zonă de mare altitudine, profilată cu precădere pe practicarea sporturilor de iarnă.Poate fi dotată cu instalaii de transport pe cablu (teleschi, telescaun, telecabină) si cu o mare diversitate de instalații si amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă: pârtii de schi, pârtii de bob, patinoare naturale și artificiale. Vezi definitia »

glucoproteínă s.f. Proteină complexă rezultând din combinarea unei proteine cu o glucidă. (< fr. glucoprotéine) Vezi definitia »