Definita cuvantului sonetă
SONÉTĂ, sonete, s. f. Dispozitiv alcătuit dintr-un berbec (II 2) care alunecă pe un stâlp vertical, cu care se bat (manual sau mecanic) piloții în sol (de obicei pe fundul unei ape), menținându-i totodată în poziția prescrisă. – Din fr. sonnette.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sonetă
catárgă s.f. 1. (înv.) corabie cu condamnați la muncă silnică; galeră. 2. (reg.) sanie mică, cioaclă. Vezi definitia »
țocăitură, țocăituri s. f. sărut zgomotos, pupătură. Vezi definitia »
USTENSÍLĂ, ustensile, s. f. Obiect care servește la efectuarea unor operații curente în gospodărie, în laborator, în diferite meserii; unealtă, instrument. – Din fr. ustensile. Vezi definitia »
ipílă s.f. (reg., înv.) 1. sulul carului, inima carului. 2. prăjină de lemn lungă cu care se lucrează la strânsul fânului. Vezi definitia »
chércheriță, chércherițe, s.f. (reg.) 1. căpușă. 2. muscă de cal. 3. (reg.) grindină măruntă. Vezi definitia »