Definita cuvantului sonetă
SONÉTĂ, sonete, s. f. Dispozitiv alcătuit dintr-un berbec (II 2) care alunecă pe un stâlp vertical, cu care se bat (manual sau mecanic) piloții în sol (de obicei pe fundul unei ape), menținându-i totodată în poziția prescrisă. – Din fr. sonnette.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sonetă
ABATÍZĂ, abatize, s. f. (Mil.) Obstacol realizat din copaci răsturnați cu vârful către inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Fr. abattis Vezi definitia »
întinsúră s.f. (pop., înv.) întindere (de pământ). Vezi definitia »
singrámă, singráme, s.f. (înv.) creație, operă. Vezi definitia »
tarabíșcă s.f. (reg.) tobă de porc. Vezi definitia »
CRÁSULĂ s. f. plantă ornamentală cu flori frumoase, roșii. (< fr., lat. crassula) Vezi definitia »