ERZÁȚ s.n. Surogat. [Pl. -țuri. / < germ. Ersatz – înlocuitor]. Vezi definitia »

scoculéț, scoculéțe, s.n. (reg.) 1. scoc mic, scocuț. 2. teică. Vezi definitia »

STÂRCULÉȚ, stârculeți, s. m. Diminutiv al lui stârc. – Stârc + suf. -uleț. Vezi definitia »

MĂIESTRÉȚ, -EÁȚĂ, măiestreți, -e, adj. (Înv.) 1. (Despre oameni) Care face un lucru cu măiestrie (1); talentat. 2. (Despre lucruri) Care este făcut cu măiestrie (1). [Pr.: mă-ies-] – Măiestru + suf. -eț. Vezi definitia »

péveț, péveți, s.m. (înv. și reg.) cântăreț la biserică, dascăl, țârcovnic, cantor, psalt. Vezi definitia »