(psih)- se referă la capacitatea de a discerne semnificatia de confuzie, de a crea noi insight-uri, de a percepe si de a identifica relatii care nu sunt vizibile imediat, de a genera noi concepte (în mare măsură non-verbale) Vezi definitia »

ULOTRÍH, -Ă adj. cu părul creț. (< fr. ulotriche) Vezi definitia »

ACROSTÍH, acrostihuri, s. n. Poezie în care literele inițiale ale versurilor alcătuiesc un cuvânt sau o propoziție. – Ngr. akrostichon. Vezi definitia »

stih (stihuri), s. n. – 1. Vers. – 2. Verset. – 3. Poezie. – Mr. stih. Mgr. στίχος (Roesler 576; Murnu 53; cf. Vasmer, Gr., 137), cf. sl. stichŭ. – Der. stihoavnă, s. f. (cîntare bisericească la sfîrșitul vecerniei) din sl. stichovĭna; stihui, vb. (a compune versuri, a versifica); stihuitor, s. m. (versificator); stihiră, s. f. (cîntare la slujba de dimineață), din mgr. στιχηρόν; stihotvoreț, s. m. (înv., poet), din rus. stichotvorec. Vezi definitia »

ACROSTÍH s. n. 1. poezie în care inițialele versurilor, citite vertical, formează un cuvânt, o sintagmă etc. 2. problemă enigmistică cuprinzând un acrostih (1). (< fr. acrostiche, gr. akrostikhos) Vezi definitia »