Definita cuvantului sinalefă
SINALÉFĂ, sinalefe, s. f. (Fon.) Fuziune (în timpul pronunțării) a două silabe într-una singură prin eliziune, sinereză sau contracție. – Din fr. synaléphe, lat. synalaepha.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sinalefă
CONTRAOCTÁVĂ, contraoctave, s. f. Cea mai gravă și mai profundă dintre octave. [Pr.: -tra-oc-] – Din fr. contre-octave. Vezi definitia »
scúfă (-fe), s. f. – Bonetă, tichie. Ngr. σϰοῦφος (Candrea). – Der. scufie (mr. scufie), s. f. (scufă), din ngr. σϰούφια (Miklosich, Fremdw., 126; Cihac, II, 697; Gáldi 249), cf. alb. skufië, tc. iskufie și REW 2024. Este dubletul lui coif. Vezi definitia »
palușchíță, palușchíțe, s.f. (reg.) cățelușă. Vezi definitia »
procopsínță, procopsínțe, s.f. (înv.) pricopseală. Vezi definitia »
ȘUFÁNĂ, șufane, s. f. Par gros și lung, ascuțit la un capăt, cu care se fixează năvodul la fundul apei ca să nu scape peștele pe sub el. Vezi definitia »