potoli, potolesc v. t., v. i. a mânca. Vezi definitia »

umilí (-lésc, -ít), vb. – 1. (Refl.) A se căi, a avea o atitudine smerită, a se comporta creștinește. – 2. A se înjosi. – Var. înv. omili. Sl. umiliti sę „a se căi” (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 196; Tiktin). În sensul al doilea, care pare modern, trebuie să fi influențat fr. humilier. Der. propusă de Scriban, din sl. umaliti „a micșora”, nu pare probabilă. – Der. umilenie, s. f. (căință, mustrare de cuget), înv.; umilință, s. f. (înv., devoțiune, pietate; smerenie); umil, adj. (modest, smerit), din lat. humilis (sec. XIX), asociat cuvintelor precedente; umilitor, adj. (înjositor). Vezi definitia »

BARTOLI, Matteo (1873-1946), lingvist italian. Specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, creator (alături de G. Bartoni) al școlii neolingvistice. S-a ocupat și de dialectul istroromân. M. coresp. al Acad. Române (1914). Vezi definitia »

TÂNDĂLÍ, tândălesc, vb. IV. Intranz. A-și pierde vremea umblând de colo până colo fără rost; a lucra încet, fără spor (și cu lene). – Din germ. tändelen „a glumi”. Vezi definitia »

MILI- Element prim de compunere savantă având semnificația „a mia parte”. [< fr. milli-, cf. lat. mille – o mie]. Vezi definitia »