Definita cuvantului spicuitor
SPICUITÓR, -OÁRE, spicuitori, -oare, S. m. și f. Persoană care spicuiește. [Pr.: -cu-i-] – Spicui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spicuitor
COLONIZATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (stat, populație) care colonizează un teritoriu. (<fr. colonisateur) Vezi definitia »
mușcătór adj. (reg.) tămâios. Vezi definitia »
a-și pune capăt zilelor expr. a se sinucide. Vezi definitia »
EXPIRATÓR, -OÁRE, expiratori, -oare, adj. Care ajută, care servește la expirare. ◊ (Lingv.) Accent expirator = accent bazat pe intensificarea expirării la pronunțarea silabei accentuate. – Din fr. expirateur. Vezi definitia »
BINEFĂCĂTÓR, -OÁRE, binefăcători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care pricinuiește mult bine; bun, folositor. 2. S. m. și f. Persoană care face bine altora. – Din bine1 + făcător. Vezi definitia »