Definita cuvantului spărtură
SPĂRTÚRĂ, spărturi, s. f. 1. Crăpătură, gaură, deschizătură produsă prin spargere. 2. Ciob, așchie (produse prin spargere). 3. Fig. Dezbinare, disensiune, ruptură. – Spart2 + suf. -ură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spărtură
UNIVERSIÁDĂ s. f. competiție sportivă universitară. (spec.) jocuri mondiale studențești organizate o dată la doi ani. (< universi/tate/ + /olimpi/adă) Vezi definitia »
PIPERÍNĂ s.f. Alcaloid care se găsește în piper. [< fr. pipérine]. Vezi definitia »
PÂNZĂTÚRĂ, pânzături, s. f. (Înv. și reg.) Pânză (I 1) sau bucată de pânză. ♦ (Reg.) Broboadă, basma; năframă. ♦ (Înv. și reg.) Față de masă. – Pânză + suf. -tură. Vezi definitia »
SEÍMĂ s.f. Fisură a copitei calului. [Pron. se-i-. / < fr. seime]. Vezi definitia »
GARGÚSĂ s. f. săculeț cu praf de pușcă folosit la tunurile cu calibru mare. (< fr. gargousse) Vezi definitia »