NÓVĂ s. f. stea a cărei strălucire crește brusc, pentru a scădea apoi încet și adesea cu fluctuații. (< fr., lat. nova) Vezi definitia »

VINDÍCTĂ, vindicte, s. f. (Livr.) Urmărire, pedepsire, răzbunare a unei crime. – Din fr. vindicte, lat. vindicta. Vezi definitia »

cegárniță, cegárnițe, s.f. (reg.) plasă specială de pescuit cega. Vezi definitia »

TMÉZĂ s. f. intercalare a unuia sau a mai multor cuvinte între elementele componente ale unui cuvânt compus. (< fr. tmèse) Vezi definitia »

CATÉNĂ s.f. 1. Lanț de încrețituri ale scoarței pământești, formate cam în același timp. 2. Lanț de atomi uniți între ei prin valențe simple sau multiple. [< lat. catena – lanț]. Vezi definitia »