REZÍTĂ, rezite, s. f. Rășină sintetică obținută prin condensarea la cald a formaldehidei și întrebuințată la fabricarea izolatoarelor electrice, a plăcilor de gramofon etc. – Din fr. récite, germ. Resit. Vezi definitia »

BÍȚĂ s. m. v. bădiță. Vezi definitia »

DÁLĂ s. f. placă de formă geometrică regulată, din piatră, marmură, beton etc., folosită la pardoseli, pavaje sau la căptușirea zidurilor. (< fr. dalle) Vezi definitia »

ÁLĂ, ale, s. f. Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). – Din lat. ala. Vezi definitia »

MAGNETOHIDRODINÁMICĂ s.f. Magnetodinamică. [Gen. -cii. / < fr. magnétohydrodynamique]. Vezi definitia »