GLETÍERĂ, gletiere, s.f. Unealtă formată dintr-o placă dreptunghiulară de oțel cu mâner de lemn sau plastic, folosită la aplicarea unui strat de glet peste tencuială. – Din germ. Glätt[putz]. Vezi definitia »

ZIGOGENÉZĂ s.f. Naștere a zigotului. (din fr. zygogenèse) Vezi definitia »

TELELÉICĂ, teleleici, s. f. (Pop.) Femeie care umblă de colo până colo, flecărind și bârfind; femeie ușuratică, stricată, haimana. – Teleleu + suf. -eică. Vezi definitia »

cáuză (cáuze), s. f. – 1. Motiv. – 2. Proces, pricină. Lat. causa (sec. XIX). – Der. cauza, vb. (a pricinui, a produce), din lat. causare; cauzal, adj., din lat. causalis; căuzaș, s. m. (partizan, revoluționar), cuvinte folosite mai ales în 1848; cauzativ, adj., din lat. causativus. Vezi definitia »

fârță, fârțe, s.f. (reg.) copil neastâmpărat. 2. femeie plimbăreață, teleleică, fâță, fleoarță. Vezi definitia »