RUBICÉL, rubiceli, s. m. (Min.) Varietate de cuarț de culoare roșie-violetă. – Din fr. rubicelle. Vezi definitia »

SCORȚĂRÉL, scorțărei, s. m. Pasăre insectivoră mică cu spinarea cenușie pătată cu alb, cu pântecele alb și cu ciocul lung și ascuțit, care își face cuibul în scorburi; scorțar (2), scorțăraș (Certhia familiaris). – Scorțar + suf. -el. Vezi definitia »

PNEUMOCÉL s.n. (Med.) Hernie a plămânului. [< fr. pneumocèle, cf. gr. pneuma – aer, kele – hernie]. Vezi definitia »

CÁNDEL s.n. Zahăr cristalizat în prisme transparente. [< germ. Kandel(zucker)]. Vezi definitia »

HIDROCÉL s. n. epanșament seros într-o tunică vaginală. (< fr. hydrocèle) Vezi definitia »