Definita cuvantului străbun
STRĂBÚN, -Ă, străbuni, -e, adj. s. m. și f. 1. Adj. Strămoșesc; străvechi. 2. S. m. și f. Tatăl ori mama bunicului sau al bunicii, în raport cu strănepoții lor; străbunic (1), răzbunic, strămoș (2). 3. S. m. și f. Strămoș (1). – Stră- + bun.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu străbun
un om sigur pe el care stiee cum sa rezolve problemele fara a cauza probleme Vezi definitia »
SORDÚN s.n. instrument de suflat cu ancie dublă, cu 12 orificii și două clape, asemănător cu fagotul. (< germ. Sordun) Vezi definitia »
BEN JELLOUN, Tahar (n. 1944), scriitor marocan. Romanele sale abordează problematica emigrării și a dezrădăcinării („Copilul de nisip”, „Noaptea Sfîntă”). Vezi definitia »
CRĂCIÚN, crăciunuri, s. n. Sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos. ♦ Moș Crăciun = personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă. – Probabil lat. creatio, -onis „naștere”. Vezi definitia »
Un mare prost din santa mare Vezi definitia »