MORUN, moruni, s.m. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), cel mai mare sturion, numit și (rus.) beluga (Huso huso), cu corp gros, acoperit de scuturi mici, iar cele dorsale, mai mari, îngropate parțial în piele; poate ajunge până la 5-8 m lungime și 1600 kg; prezent mai ales în Marea Caspică și Marea de Azov, dar și în Marea Neagră, de unde urcă pe distanțe scurte în fluviile aferente; de la morun se obțin icrele negre cele mai valoroase, cu bobul foarte mare, de 3,3-4 mm diametru, de culoare cenușie-neagră, comercializate ca beluga-caviar. – V. sturion Vezi definitia »

lăún (-ni), s. m. – Plantă, Myriophyllum verticillatum. Origine obscură. Pare cuvînt înrudit cu vb. la „a spăla” (după Bogrea, Dacor., II, 667, prin intermediul unui lat. *lavōnem „spălătorie”; mai curînd cu ajutorul suf. expresiv -un, cf. băuna, găunos etc.). Este plantă care crește în ape stătătoare; dar formarea cuvîntului e puțin clară. – Der. lăunos, adj. (murdar); Lăunele, s. f. pl. (rîu în Olt.), al cărui nume este vizibil identic cu cuvintele anterioare (după Iordan, Rum. Toponomastik, 141, cf. DAR, din lat. leonem). Vezi definitia »

un om prost, care nu se pricepe la meseria lui Vezi definitia »

AUTUN [otõ], oraș în E Franței (Burgundia); 20,6 mii loc. (1982). Ind. constr. de mașini, piel și textilă. Piață pentru animale. Monumente galo-romane și medievale (catedrala Saint-Lazare, în stil romanic burgund, celebră prin portalul cu scena „Judecății de apoi”, sec. 11). Vezi definitia »

SIMÚN s. n. vânt puternic, uscat și foarte cald, care bate în Sahara, în Arabia și Egipt de la sud către nord. (< fr. simoun) Vezi definitia »