LEVÍT s.m. (Ist.) Preot la vechii evrei. [Cf. fr. lévite, lat.t. levita. < ebr. Lewi – nume propriu, însemnând „acela care unește”]. Vezi definitia »

finít s.n. (înv.) sfârșit. Vezi definitia »

găbjít, găbjítă, găbjíți, găbjíte, adj. (reg.) 1. înhățat, găbuit, prins. 2. îndesat, umplut. 3. furt, șterpelit. Vezi definitia »

DIVANÍT, divaniți, adj. (În sintagma) Boier divanit = (și substantivat) boier care era membru al divanului (II 1); boier divanist; p. ext. persoană cu trecere pe lângă domnitor, făcând parte din protipendadă. – Din ngr. ntivanítis. Vezi definitia »

porcít, porcítă, adj. (înv.) devenit porc; prefăcut, transformat în porc. Vezi definitia »