Definita cuvantului carabină
CARABÍNĂ, carabine, s. f. 1. Pușcă (cu țeava ghintuită) mai scurtă și mai ușoară decât pușca obișnuită. 2. Cârlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte. 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. – Din fr. carabine.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu carabină
pấgnă, pấgne, s.f. (reg.) sticlete, scatiu. Vezi definitia »
SÉCTĂ s.f. Grup de persoane formând o comunitate religioasă care s-a separat de biserica oficială; (p. ext.) grup de adepți ai unei doctrine. ♦ Clică, grup de persoane care s-au închis în cercul intereselor lor mărunte. [Cf. fr. secte, lat. secta < sequi – a urma]. Vezi definitia »
ENDOLIZÍNĂ s. f. substanță care distruge bacteriile intercelulare. (< fr. endolysine) Vezi definitia »
REDUNDÁNȚĂ, redundanțe, s. f. Surplus de informație transmis față de strictul necesar și care asigură exactitatea transmiterii informației în telecomunicații. ♦ Abundență inutilă de expresii, de cuvinte sau de imagini în formularea unei idei. [Var.: redondánță s. f.] – Din engl. redundance, fr. redondance. Vezi definitia »
HÁNSĂ s.f. (Ist.) Asociație, companie comercială din evul mediu. [< germ. Hansa, cf. fr. hanse]. Vezi definitia »