Definita cuvantului sunătoare
SUNĂTOÁRE s. f. Nume dat mai multor plante erbacee din familii diferite: a) plantă cu miros neplăcut din familia compozeelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri moi, cu flori galbene și cu miros neplăcut (Crepis foetida); b) pojarniță; c) măselariță; d) sulițică. – Lat. [herba] *sanatoria (după sunător).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sunătoare
ÎNLEMNÍRE s. f. Acțiunea de a înlemni. – V. înlemni. Vezi definitia »
PRESĂDÍRE, presădiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a presădi și rezultatul ei. – V. presădi. Vezi definitia »
sămăráre s.f. (înv.) punere a samarului pe spinarea măgarului sau a calului. Vezi definitia »
DECOMANDÁRE, decomandări, s. f. Acțiunea de a decomanda. – V. decomanda. Vezi definitia »
GALVANOCAUTERIZÁRE s.f. Arderea unui țesut bolnav cu ajutorul curentului electric. / pron. -ca-u-. [Cf. fr. galvanocautérisation]. Vezi definitia »