LER² s. n. (Reg.) Vreme, timp, (în special) timpul în care cineva este în floarea vârstei. ◊ Expr. A(-i) trece (cuiva) lerul = a îmbătrâni, a nu mai avea căutare; a nu mai avea nici o valoare, a nu mai fi bun de nimic. Vezi definitia »

fenér, fenére, s.n. (reg.) fanarul sau felinarul morii. Vezi definitia »

BLAUE VIER [bláuə fi:r] („Cei patru albaștri”), asociație artistică formată în 1924, de W. Kandinsky, P. Klee, L. Feininger, A. Jawlensky, ca ecou la „Der Blaue Reiter”. A continuat tradițiile începutului de secol și a avut un rol important în cunoașterea artei moderne în S.U.A., prin organizarea de expoziții. Vezi definitia »

STÁRTER I. s. m. 1. cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. 2. cel care dirijează circulația avioanelor pe un aerodrom. II. s. n. 1. dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. (< fr., engl. starter) Vezi definitia »

FRONTALIÉR, -Ă adj. referitor la frontiere. (< fr. frontalier) Vezi definitia »