Definita cuvantului suprapunere
SUPRAPÚNERE, suprapuneri, s. f. Acțiunea de a (se) suprapune și rezultatul ei. – V. suprapune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu suprapunere
DICTÁRE s. f. acțiunea de a dicta (1). ◊ lucrare școlară pentru reproducerea în scris a unui text dictat. (< dicta) Vezi definitia »
viézure (-ri), s. m. – Bursuc (Meles taxus). – Var. (v)iezur(e), (v)iezură, Trans. (v)iezune, (v)iezine. Origine incertă. Pare legat de sl. jazvrŭ „de arici” (Cihac, II, 455), cf. sb. javazac „viezure”. V este greu de explicat, dar. cf. (v)iroagă, viclean. Der. de la un dacic *viedula (Hasdeu, Col. lui Traian, 1877, 579) sau din alb. vjedhuljë (Tiktin; Rosetti, II, 124; cf. Philippide, II, 741) nu par convingătoare. Alb. este neîndoielnic același cuvînt, dar apare mai sigură der. sa din rom. – Der. vizuină (var. viezuină, ghizuină, iezuină, vizunie, ghizunie, Banat viezurină, viezurime), s. f. (ascunzătoare, adăpost), din sb. jazvina „vizuină de bursuc” (Cihac, II, 455; Conev 39) contaminat cu viezure; vizuini, vb. refl. (Banat, a se refugia în vizuină). Vezi definitia »
EFILÁRE s.f. Acțiunea de a efila. ♦ (Geol.) Subțiere treptată până la dispariție a unui strat. [< efila]. Vezi definitia »
CONCEDIÉRE, concedieri, s. f. Acțiunea de a concedia și rezultatul ei; eliberare sau îndepărtare din serviciu. [Pr.: -di-e-] – V. concedia. Vezi definitia »
CĂLCÁRE, călcări, s. f. Faptul de a călca. 1. Nerespectare, violare a unei legi, a unui ordin etc. 2. Abatere, deviere de la un principiu. 3. Atac, năvălire (în scopul jefuirii). – V. călca. Vezi definitia »