Definita cuvantului suplinitor
SUPLINITÓR, -OÁRE, suplinitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care suplinește (1) într-o funcție, într-o muncă. 2. S. m. și f. Cadru didactic care nu e titularizat. – Suplini + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu suplinitor
EXTRACTÓR, -OÁRE, extractori, -oare, adj. s. n. I. Adj. Care extrage sau ajută la extragerea anumitor substanțe sau corpuri. II. S. n. 1. Aparat cu ajutorul căruia se efectuează o extracție (2). ♦ Aparat cu care se extrage mierea din faguri. 2. Utilaj de construcții folosit pentru extragerea din pământ a piloților, în vederea reutilizării lor la alte lucrări. 3. Dispozitiv al închizătorului unei arme de foc, care extrage din țeava tubul-cartuș sau tubul proiectilului. – Din fr. extracteur. Vezi definitia »
OPTOCUPLÓR, optocuploare, s. n. (Electron.) Cuplor optic. – Din fr. optocoupleur. Vezi definitia »
DIRIJÓR, -OÁRE s. m. f. cel care conduce o orchestră, un cor. (< dirija + -or) Vezi definitia »
BINEVOITÓR, -OÁRE, binevoitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care are bunăvoință față de cineva. – Din binevoi + suf. -tor. Vezi definitia »
EFUZÓR s.n. Partea prin care sunt evacuate gazele arse la ieșirea lor dintr-un reactor. [Cf. fr. effuseur]. Vezi definitia »