Definita cuvantului surcea
SURCEÁ, -ÍCĂ, surcele, s. f. Așchie care sare când se cioplește sau când se taie un lemn, surcel; p. ext. vreasc, gătej, bețișor. – Refăcut din surcele (pl. lui surcel).

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu surcea
propeá, propéle, s.f. (înv. și reg.) 1. proptea. 2. (fam.) pumn. Vezi definitia »
Totalitatea infracțiunilor săvârșite pe teritoriul unui stat, într-o anumită perioadă de timp, ca rezultat al acțiunilor planificate ale unui ansamblu de persoane reunite în mod stabil, ce își repartizează și coordonează însărcinările, pe baza preocupării comune de a obține profit. Vezi definitia »
curmeá (-éle), s. f. – Partea din spate a plugului. Origine incertă. Din ruus. kormá „partea dinapoi”, după Cancel 15, sau din bg. kărmá (Conev 71). Weigand, Jb, XIX, 79, oscilează între lat. *columella și der. de la cormană, cu schimbare de suf. Este posibil să fie vorba de un der. de la cormană, cu schimbare de suf. Este posibil să fie vorba de un der. de la curmei (sau *curmel), cum este cățel-cățea, dar semantismul nu este clar. Vezi definitia »
legea lustrației – am incercat sa gasesc in dictionar Vezi definitia »
ȘEA s. f. v. șa. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z