FONOLÍT s.n. Rocă efuzivă folosită ca fondant în ceramică. [< fr. phonolite]. Vezi definitia »

PĂDURĂRÍT s. n. 1. Ocupația pădurarului, viața de pădurar; pădurărie¹. 2. (Rar) Silvicultură. 3. (Înv.) Impozit plătit de proprietarii de pădure. – Pădure + suf. -ărit. Vezi definitia »

VOÍT, -Ă, voiți, -te, adj. Realizat în mod intenționat; făcut după voie. – V. voi². Vezi definitia »

smotocít, smotocítă, adj. (reg.) 1. (despre oameni) care are părul ciufulit. 2. (despre sân) care a fost supt de tot (de lapte). Vezi definitia »

DECÚBIT s. n. poziție orizontală relaxantă a corpului. (< fr. décubitus, lat. decubitus) Vezi definitia »