SUBMULȚÍME, submulțimi, s. f. (Mat.) Mulțime de elemente care aparțin unei mulțimi date. – Sub¹- + mulțime. Vezi definitia »

RENÚME s. n. nume bun, faimă, reputație, celebritate. (după fr. renom) Vezi definitia »

TINAMIFÓRME s. f. pl. tinamide. (< fr. tinamiformes) Vezi definitia »

VECHÍME s. f. 1. Faptul de a fi vechi, de a exista de multă vreme; însușirea, caracterul, starea a ceea ce este vechi. ♦ Numărul de ani pe care cineva i-a prestat într-o slujbă, într-o funcție. 2. Vreme de demult, timpuri îndepărtate; antichitate, vechie. – Vechi + suf. -ime. Vezi definitia »

SLUGĂRÍME s. f. (Rar; colectiv) Mulțime de slugi; slujitorime, argățime. – Slugă + suf. -ărime. Vezi definitia »