TOROÍD, toroide, s. n. (Mat.) 1. Suprafață generată de o curbă închisă care se rotește în jurul unei axe din planul curbei și care nu taie curba. 2. Corp solid mărginit de un toroid (1). – Din fr. toroïde, germ. Toroid. Vezi definitia »

ANTIACÍD, -Ă, antiacizi, -de, adj. 1. (Despre medicamente) Care neutralizează aciditatea gastrică. 2. (Despre materiale) Rezistent la acțiunea acizilor. [Pr.: -ti-a-] – Din fr. antiacide. Vezi definitia »

DEICÍD, -Ă I. s. m. f. ucigaș al unui zeu, al lui Dumnezeu. II. s. n. ucidere a unui zeu sau a lui Dumnezeu. (< fr. déicide) Vezi definitia »

ANDROÍD, -Ă I. adj. 1. care prezintă caractere masculine. 2. cu înfățișare de bărbat. II. s. m. robot, automat antropomorf. (< fr. androïde) Vezi definitia »

TORÍD, -Ă adj. excesiv de cald; dogoritor, fierbinte. ♦ zonă ~ ă = zonă de pe suprafața Pământului, între cele două tropice, cu temperaturi foarte mari tot timpul anului. (< fr. torride, lat. torridus) Vezi definitia »