HEBETÚDINE s.f. (Med.) Stare de toropeală, datorită căreia bolnavul este cufundat într-o amorțire generală fără delir. [Cf. lat. hebetudo, fr. hébétude]. Vezi definitia »

INFLAȚIÚNE s. f. v. inflație. Vezi definitia »

PREZUMȚIÚNE s.f. v. prezumție. Vezi definitia »

COLUZIÚNE s. f. înțelegere secretă între două părți, personaje etc. în defavoarea unei a treia. ( Vezi definitia »

DILATAȚIÚNE s.f. v. dilatație. Vezi definitia »