BERJÉRĂ, berjere, s. f. Fotoliu adânc și larg, având un spătar înalt cu rezemătoare laterale pentru cap. – Din fr. bergère. Vezi definitia »

MAXÍLĂ, maxile, s. f. Fiecare din cele două plăci chitinoase de la gura insectelor, a unor viermi și a unor moluște, așezate deasupra buzei inferioare. – Din lat. maxilla. Vezi definitia »

TOXOPLÁSMĂ s.f. (Zool.) Protozoar parazit unicelular, fără pigment, care se întâlnește în leucocitele vertebratelor și uneori în hematii. [< fr. toxoplasme]. Vezi definitia »

PĂSTRĂVÍȚĂ, păstrăvițe, s. f. (Rar) Femela păstrăvului (1). – Păstrăv + suf. -iță. Vezi definitia »

medélniță (medélnițe), s. f. – Lighean. Sl. mĕdĕnica, din mĕdi „cupru” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 191), cf. mag. medence „spălătorie”. Sec. XVII, înv. – Der. medelnicer, s. m. (boier de rangul al treilea, numit astfel pentru că la început îi oferea domnului ligheanul de spălat pe mîini înainte de masă; mai tîrziu a devenit o sarcină onorifică, asimilată de Regulametul Organic cu gradul de locotenent); medelnicereasă, s. f. (nevasta medelnicerului); medelnicerie, s. f. (funcția de medelnicer). Vezi definitia »