gită penală expr. (intl.) prostănac, nerod, nătărău. Vezi definitia »

hlíză (hlíze), s. f. – Ogor, țarină, cîmp. Origine necunoscută. În Mold. – Der. hlizi, vb. (a delimita). Vezi definitia »

zdrobitúră (rar) s. f., g.-d. art. zdrobitúrii; pl. zdrobitúri Vezi definitia »

EPIGLOTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamația epiglotei. [< fr. épiglottite]. Vezi definitia »

RÍTMICĂ s.f. Parte a metricii care se ocupă cu regulile folosirii ritmului în poezie sau, rar, în proză; ritm. ♦ Disciplină care studiază simetria timpilor accentuați și slabi, precum și a valorilor notelor unei compoziții muzicale. ♦ Folosirea ritmului; totalitatea ritmurilor. [Gen. -cii. / < fr. rythmique]. Vezi definitia »