QUIETÍV s.n. v. chietiv. Vezi definitia »

ADVERSATÍV, -Ă, adversativi, -e, adj. Care exprimă o opoziție. ◊ Propoziție adversativă = propoziție coordonată care exprimă o opoziție față de coordonata ei. Conjuncție adversativă = conjuncție care introduce o propoziție adversativă. – Fr. adversatif (lat. lit. adversativus). Vezi definitia »

LENITÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care calmează durerile. (< fr. lénitif, lat. lenitivus) Vezi definitia »

RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactif. Vezi definitia »

PREMUNITÍV, -Ă adj. care conferă premuniție. (< fr. prémunitif) Vezi definitia »