Definita cuvantului consistență
CONSISTÉNȚĂ, consistențe, s. f. Grad de densitate, de tărie, de soliditate a unui corp, a unei materii etc.; rezistența opusă de un corp sau de un material la deformare sau la sfărâmare. ♦ Tărie, soliditate, fermitate. – Din fr. consistance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu consistență
DIFERENȚIÁLĂ, diferențiale, s.f. – V. diferențial (II 2) [DEX'98] Vezi definitia »
BALÍSTICĂ s.f. – V. balistic (2) [DEX'98] Vezi definitia »
ANGOÁSĂ s. f. 1. neliniște, tulburare cauzată de o teamă puternică fără obiect real, concret, adesea patologică. 2. (fil.) sentimentul înstrăinării omului; conștiința condiției umane de ființă muritoare. 3. (med.) stare provocată de contracția regiunii epigastrice, însoțită de mari dificultăți respiratorii și de tristețe excesivă. (< fr. angoisse) Vezi definitia »
ACETALDEHÍDĂ s.f. Aldehidă acetică. [< fr. acétaldéhyde]. Vezi definitia »
NANOELECTRÓNICĂ s. f. tehnologie de fabricare a circuitelor integrate în care dimensiunile elementelor se măsoară în nanometri. (< fr. nanoeléctronique) Vezi definitia »