Definita cuvantului consoană
CONSOÁNĂ, consoane, s. f. Sunet al vorbirii format din zgomote produse în diferite puncte ale canalului fonator prin închiderea (urmată de deschidere bruscă) sau prin strâmtoarea acestuia; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. – Din fr. consonne, lat. consona.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu consoană
toroápă, toroápe, s.f. (reg.) 1. grijă, preocupare. 2. (fig.) om înalt și slab. 3. (fig. și fam.) bucluc, necaz. Vezi definitia »
INCIDÉNȚĂ s.f. Întretăiere, întâlnire a unei raze de lumină cu o suprafață. ◊ Punct de incidență = punct în care o rază de lumină întâlnește o suprafață; unghi de incidență = unghi pe care îl face raza de lumină care cade pe o suprafață cu perpendiculara în punctul de incidență. ♦ Situația unei propoziții incidente. [Cf. fr. incidence, it. incidenza]. Vezi definitia »
cehoáică (fam.) s. f., g.-d. art. cehoáicei; pl. cehoáice Vezi definitia »
a se crede mielul din dodoașă expr. (adol.) a se lăuda, a se grozăvi, a se fuduli. Vezi definitia »
GLICOGENÉZĂ, glicogeneze, s. f. (Biochim.) Glicogenogeneză. – Din fr. glycogenèse. Vezi definitia »