périe (périi), s. f. – 1. Unealtă de uz casnic formată dintr-un suport pe care sînt fixate fire de păr, de sîrmă etc. – 2. Probă de tipar scoasă de mînă cu ajutorul unei perii. Sl. perije „penaj” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 251), cf. perină. – Der. peria, vb. (a curăța cu peria; Trans., a pieptăna; a linguși); perier, s. m. (vînzător, producător de perii); periuță, s. f. (perie mică; lingușitor); perietură, s. f. (faptul de a peria; lingușeală). Vezi definitia »

NEUROINFÉCȚIE s. f. boală infecțioasă a sistemului nervos. (< fr. neuroinfection) Vezi definitia »

ROTOTRANSLÁȚIE s. f. mișcare complexă a unui corp, constând din rotația sa în jurul unei axe și din translația în jurul acelei axe. (< fr. rototranslation) Vezi definitia »

CRONAXIMETRÍE s. f. măsurare a cronaxiei. (< fr. chronaximétrie) Vezi definitia »

URANORAFÍE s. f. sutură a vălului palatului. (< fr. uranorraphie) Vezi definitia »