TURPITÚDINE, turpitudini, s. f. (Livr.) Faptă rușinoasă, josnică, mârșavă. – Din lat. turpitudo, -inis, fr. turpitude. Vezi definitia »

preempțiúne s. f. (jur.) drept de ~ = drept de care se bucură cineva printr-un contract sau printr-o lege, de a fi preferat dintre mai mulți cumpărători. (< fr. préemption) Vezi definitia »

EUROOBLIGAȚIÚNE s. f. obligațiune (2) emisă și comercializată pe piețele europene. (< euro¹- + obligațiune) Vezi definitia »

ABLAȚIÚNE s.f. 1. Operație chirurgicală prin care se îndepărtează total sau parțial un organ, un țesut sau un membru bolnav. 2. (Geol.) Transportare (prin acțiunea apei, a vântului, a ghețarilor etc.) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. ♦ Reducere a masei unui ghețar prin topire, evaporare sau distrugere mecanică. 3. (Astr.) Fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., străbătând atmosfera, pierde din substanță datorită încălzirii sale până la incandescență. [Var. ablație s.f. / cf. fr. ablation, lat. ablatio]. Vezi definitia »

SPURCĂCIÚNE, spurcăciuni, s. f. 1. Lucru spurcat² (1), grețos; scârnăvie, murdărie. ♦ Fig. Faptă sau vorbă murdară; trivialitate. 2. Termen de dispreț pentru o ființă respingătoare; p. ext. monstru. – Spurca + suf. -ăciune. Vezi definitia »