cotoróș s.n. (reg.) fierul ce se pune în gaura roții. Vezi definitia »

BORȘ, borșuri, s. n. Zeamă acră preparată din tărâțe de grâu, de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă; p. ext. ciorbă preparată cu această zeamă. ◊ Expr. A-i sufla (cuiva) în borș sau a sufla în borșul cuiva = a se amesteca (neîntrebat) în treburile cuiva. (Fam.) A mânca borș = a minți. A-i da (cuiva) borșul = a-i țâșni cuiva sângele din nas. A se face borș = a se înfuria. ♦ (Arg.) Sânge. – Din rus., ucr. borșci. Vezi definitia »

psaltichiéș, psaltichiéși, s.m. (înv.) psalt. Vezi definitia »

smidíș, smidíșuri, s.n. (reg.) tufiș des (într-o pădure); smiget. Vezi definitia »

CARACAȘ, Constantin (1773-1828, n. Viena), medic, tipograf și editor român. A contribuit la organizarea științifică a medicinii românești și a introdus vaccinarea antivariolică în Țara Românească. Unul dintre fondatorii spitalului „Filantropia” din București. A înființat la București prima tipografie laică din Țara Românească (1817), unde a apărut „Proclamația de la Padeș” a lui Tudor Vladimirescu (mart. 1821). Vezi definitia »