CNEMÍDĂ s.f. (Ant.) Jambieră de metal folosită de soldații greci. [< fr. cnémide, cf. lat. cnemis, gr. knemis]. Vezi definitia »

PROTOCARBÚRĂ, protocarburi, s. f. (Chim.) Combinația cea mai săracă în carbon pe care o substanță simplă o poate forma cu acesta. – Din fr. protocarbure. Vezi definitia »

FERÓNĂ s. f. pulbere microcristalină galbenă, reactiv. (< fr. ferrone) Vezi definitia »

COVELÍNĂ s. f. Sulfura naturală de cupru, metalică, moale, de culoare albastră-violet, frecventă în zonele de alterare a zăcămintelor cuprifere. – Din fr. covelline, it. covellina. Vezi definitia »

CONCOÍDĂ s.f. Curbă plană obținută ducând printr-un punct fix o secantă variabilă care întâlnește o dreaptă sau o curbă într-un punct și ducând pe secantă din acest punct, de o parte și de alta, o lungime constantă. ♦ (Arhit.) Profilul unui fus de coloană. [Pron. -co-i-. / < fr. conchoïde, cf. gr. konche – scoică, eidos – formă]. Vezi definitia »