COMÓDĂ, comode, s. f. Mobilă cu sertare mari, suprapuse, în care se păstrează lenjeria; scrin. – Din fr. commode. Vezi definitia »

DIAGONÁLĂ s.f. Dreaptă care unește vârfurile opuse ale unui poligon, ale unui poliedru; (curent) bară, grindă etc. pusă în curmeziș. ♦ (Mil.) Curea purtată de-a curmezișul pieptului. ♦ Linie de cale ferată care întretaie oblic mai multe linii paralele ale unei stații. [< fr. diagonale]. Vezi definitia »

CASCADĂ (‹ fr.) s. f. 1. Cădere naturală de apă pe cursul unui rîu, fluviu sau torent provocată de o ruptură de pantă în profilul longitudinal al văii. Frecvente în regiunile calde și umede peste fostele praguri glaciare, în unitățile înalte de relief unde bancurile de roci dure alternează cu altele mai moi. C. cu cea mai înaltă cădere de apă din lume este Angel (Venezuela, 979 m). În România cea mai înaltă c. este Izvorul Cailor (M-ții Rodnei, 150 m). ♦ C. de hidrocentrale = grup de centrale hidroelectrice, în componența unui sistem hidroenergetic amenajate în serie pe un curs de apă, ce pot avea sau nu lacuri proprii de acumulare. ♦ Expr. Cascadă de rîs = rîs zgomotos, sacadat și prelungit. 2. (TEHN.) Montaj în c. = mod de legare a unor aparate, mașini sau circuite electrice pentru a îmbunătăți factorul de putere sau pentru a modifica fără pierderi turația acestora. Vezi definitia »

căpúnă, căpúne, s.f. (reg.) vas din doage de molid (de 4-8 litri) pentru scoaterea apei. Vezi definitia »

TIJÉTĂ s.f. Element arhitectonic corintian, alcătuind partea din capul coloanei ornate cu frunze, din care pornesc volutele. [< fr. tigette]. Vezi definitia »