IREALÍSM s. n. 1. lipsa simțului realului. 2. tendință de exprimare în artă fără referire la realitate. (< fr. irréalisme) Vezi definitia »

NATIVÍSM s.n. (Fil.) Denumire dată acelor sisteme care afirmă că omul se naște cu ideea de timp și spațiu. [< fr. nativisme]. Vezi definitia »

APTIALÍSM s.n. Asialie. [< fr. aptyalisme]. Vezi definitia »

ARDELENÍSM, ardelenisme, s. n. Cuvânt, expresie, construcție caracteristică ardelenilor. – Din ardelean + suf. -ism. Vezi definitia »

CONSTRUCTIVÍSM s.n. 1. Orientare estetică, apărută după primul război mondial în artele plastice, literatură și muzică, care tinde să coboare creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conținutul ei emoțional. 2. Curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia exclusivă a structurii constructive a clădirii. 3. Concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. ♦ Concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii, potrivit căreia activitatea constructivă, rațional-intuitivă este baza exigenței matematice. [Cf. fr. constructivisme, germ. Konstruktivismus, rus. konstruktivizm]. Vezi definitia »