Un mare prost din santa mare Vezi definitia »

1)Un fel de burnuz, purtat de turci și persani. 2)Veche măsură de lungime în NE Spaniei 3)Formă tripartită, de lied Sursa Îndreptar rebusist de Dr.N.Andrei Vezi definitia »

un produs complex (sub forma de ceata ) alcatuit din numerosi compusi chimici: resturi de hidrocarburi incomplet arse in motoarele auto, plumb, brom, oxid de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf . Vezi definitia »

un obiect pe care stai Vezi definitia »

COMÚN, -Ă adj. 1. Care aparține mai multora sau tuturor; folosit de toți sau de mai mulți; obștesc. ◊ Drept comun = totalitatea legilor cu aplicare generală; substantiv comun = substantiv care servește la indicarea obiectelor de același fel; factor comun = număr cu care se înmulțesc toți termenii unei sume; divizor comun = număr întreg cu care se împart exact mai multe numere întregi date; multiplu comun = număr divizibil prin mai multe numere întregi date; numitor comun = numitor care aparține mai multor fracții. ◊ A face cauză comună cu cineva = a fi de partea cuiva (într-o chestiune, într-o discuție etc.). 2. Obișnuit, normal. ◊ Loc comun = idee care apare la mai mulți sau la toți în același fel, banalizându-se prin deasa ei întrebuințare. 3. Banal, de rând. // s.n. Ceea ce aparține tuturor sau mai multora; ceea ce este alcătuit pe baze obștești. ◊ În comun = laolaltă, împreună. ◊ A ieși din comun = A se prezenta ca ceva aparte, neobișnuit. [< lat. communis, cf. fr. commun]. Vezi definitia »