iúreș (iúreșuri), s. n. – Asalt, năvală, goană. – Var. iuruș. Mr. iurușe, megl. iruși. Tc. yürü(yü)ș (Roesler 593; Cihac, II, 588; Pascu, Beitragë, 52), cf. bg. juruš, sb. juriš, ngr. γιουρούσι. – Der. iuruși, vb. (a invada, a asalta). Vezi definitia »

sandviș s.n. Felie de páine unsă , cu icre etc. sau acoperită cu șunca, bránză, salam. Vezi definitia »

MESERIÁȘ, -Ă, meseriași, -e, s. m. și f. Persoană care are (și practică) o meserie; meșteșugar. [Pr.: -ri-aș] – Meserie + suf. -aș. Vezi definitia »

agríș / ágriș (a-griș) s. m., pl. agríși / ágriși Vezi definitia »

doi ș’un sfert expr. (pub.) U.M. 0215, serviciul de informații al Ministerului de Interne. Vezi definitia »