VUÍT s. n. Vuire; spec. suflare a vântului, vânt. – V. vui. Vezi definitia »

ADAMÍT, -Ă s.m. și f. Adept al adamismului. [< fr. adamite]. Vezi definitia »

NESFÂRȘÍT¹, nesfârșituri. s. n. Ceea ce nu are (sau pare că nu are) limită în spațiu sau în timp; nemărginire, infinit. ◊ Loc. adv. La nesfârșit = continuu, întruna, necontenit, ◊ Eternitate, veșnicie. – Ne- + sfârșit. Vezi definitia »

pistosít, pistosítă, adj. (reg.) 1. (despre legume, fructe) zdrobit, strivit, sfărâmat, pisat, terciuit. 2. (fig.; despre oameni) bătut tare, snopit în bătaie. 3. istovit de muncă, de eforturi fizice. Vezi definitia »

IUȚÍT, -Ă, iuțiți, -te, adj. 1. Grăbit, repede. 2. Usturător, picant, pișcător, înțepător. – V. iuți. Vezi definitia »