IZOLÁȚIE, izolații, s. f. Faptul de a izola (2); (concr.) strat de material izolant așezat între două medii sau între două sisteme fizice. – Din fr. isolation. Vezi definitia »

ORFEVRERÍE s.f. v. orfevrărie. Vezi definitia »

TALAZOTERAPÍE s. f. v. talasoterapie. Vezi definitia »

TONOMETRÍE s. f. 1. procedeu de determinare a greutății moleculare prin măsurarea tensiunii de vapori ai soluțiilor unor substanțe nevolatile. ◊ studiu al soluțiilor bazat pe acest procedeu. 2. măsurare a tensiunii vasculare cu ajutorul a diverse aparate; măsurare a tensiunii intraoculare. (< fr. tonométrie, germ. Tonometrie) Vezi definitia »

LĂBOÁIE, lăboaie, s. f. Augmentativ al lui labă; labă mare; p. ext. (fam. și peior.) mână grosolană, mare. – Labă + suf. -oaie. Vezi definitia »